
Deja trebuie sa ma gandesc la revenirea la normal: vacanta se termina,ma intorc acasa sau, tocmai pentru ca a fost frumos, deja imi propun sa vin aici si de Revelion. Calatoriile contin o oarecare doza de nesiguranta si neprevazut, de aceea ar fi bine sa verific ce ma asteapta la destinatie sau pe traseu, ca sa nu am parte de vreo surpriza neplacuta. Imi iau ramas-bun de la cineva sau de la un loc anume si voi duce dorul acestor momente...
Primesc tot felul de informatii sau de vesti care aparent nu au nicio importanta, dar intr-o zi voi descoperi ca au avut un rol, alungand o stare de incertitudine sau o grija care nu ma lasa in pace. Nu tratez cu indiferenta detaliile nesemnificative sau maruntisurile, pentru ca exact acestea pot fi, acum, cheia problemelor mele. Un fleac, desi minor si banal, se va dovedi a fi, candva, punctul pe "i" la o chestiune majora!
Nu ma mai gandesc la nimic altceva decat la acele placeri ale vietii pe care doar de sarbatori ti le poti permite. Ascult muzica, vad un film, stau mana-n mana cu persoana iubita, si fac prelungi plimbari in natura. Redescopar cat de multe lucruri placute exista si pe care viata trepidanta nu ma lasa sa le vad sau sa le traiesc la justa valoare. As fii generoasa in gesturi de iubire, ocupandu-ma de tot ceea ce aduce bucurie sufletului meu sau al celor dragi.
Desi pe moment mi se pare ca totul se destrama, intr-o zi voi descoperi ca urmarile rasturnarii de situatie care apare azi pe nepusa masa nu sunt chiar asa de rele. Dupa ce depasesc socul initial, observ ca exista si ceva bun in tot ceea ce se intampla, deci n-are rost sa fac o tragedie din asta. Vad jumatatea plina a paharului si invat ceva util din vestea aparent proasta de care am parte. Tot raul e spre bine!
Nimerind intr-un mediu placut, in care comunic excelent cu ceilalti. Cel mai bine ma simt printre toti, dar mai ales printre cei tineri, de varsta mea, deoarece acestia reactioneaza imediat la propunerile mele. Eu sunt strategul, cel care vine cu ideea, dar il voi lasa pe celalalt sa reprezinte in fata lumii planul nostru comun.
Nu tin doar pentru mine planul pe care il pregatesc in cele mai mici amanunte, exprim clar ce gandesc, pentru ca din dialogul cu ceilalti se pot ivi informatii si date care vor completa perfect planurile facute. A sosit vremea sa dau startul unei actiuni care va duce la roadele visate, dar numai daca sunt convinsa ca detin toate informatiile necesare. E nevoie de o decizie ferma ca sa pornesc acum!
Nu reusesc sa ma exprim cert, lumea nu va intelege concret ce anume doresc, deci eforturile mele de a comunica lumii ce gandesc se vor solda cu un esec. Nu sunt in cea mai buna pasa din punct de vedere mental, nici nu reusesc sa fac ordine in gandire ca sa ma pot exprima mai bine, si daca eu nu ma inteleg pe mine insumi, ce pretentii mai am de la altii? Fac un efort sa spun ce simt? Ar fi o idee excelenta!
Mi se pare ca numai eu sunt nedreptatita pe lume, ca toate s-au adunat in calea mea si sufar profund cand vad cum ma trateaza altii. Vinovata e doar starea mea psihica, deoarece lipseste ceva anume care sa-mi inspire ca merg pe un teren mai sigur. Privesc in jur cu suspiciune, de parca i-as banui pe toti de fapte incorecte, dar nici eu nu esti pe deplin sincer in felul in care ma exprim, ca atare ipocrizia vine din mai multe directii, inclusiv din partea mea!
Sunt un exemplu de implicare si de energie, sunt gata de o actiune noua, chiar daca e zi libera. Am fel si fel de ideei grozave care merita puse in aplicare cat mai repede, totul e sa gasesc si alti adepti care sa vasleasca alaturi de mine. Ca e o fuga pana la munte sau o vizita surpriza facuta unui amic, initiativa mea va fi bine primita si va face placere tuturor. Discutiile dintre cei tineri si cei maturi sunt constructive, deci m-as asocia cu persoane la diferenta mare de varsta.
Este o zi foarte ciudata, in care trec de la o extrema la alta foarte usor. Daca incep ziua plina de energie si dornica de actiune, spre seara deja imi doresc odihna si putina lene. Nu stiu nici eu cum sa ma mai port: in unele situatii vreau sa ies in evidenta si sa stralucesc, in altele - prefer sa stau in umbra ca sa nu ma deranjeze nimeni, totul e sa folosesc fiecare atitudine acolo unde e nevoie. Fac un efort sa pastrez un echilibru intre aceste plusuri si minusuri, ca sa fie o zi armonioasa! Si sper ca anul ce vine sa fie o experienta de neuitat...o experienta neexperimentata! Plina de nou si de ceea ce ar trebui sa ma faca sa continui, sa stiu ca maine va fi mai bine decat azi si azi astept ziua de maine!
