About...me?

Sunt oarecum serafica si fascinanta prin aerul de mister nativ. Ochii mei adanci par a privi in lumi aflate dincolo de inchipuirea voastra. Sunt nostalgici, încarcati de un dor angelic.
Nu sunt foarte vorbareata sau, daca vorbesc, sensurile sunt intotdeauna neclare, duale, neterminate, ca si cum astept sa le lamureasca altcineva. Apreciati-mi acest farmec personal dar fiti cu toate motoarele mentale in priza, pentru ca sigur acolo se afla o durere nespusa nimanui sau o sensibilitate ultragiata.
Presupun ca imi doresc sa fiu femeia tuturor romantismelor si a tuturor povestilor de dragoste ale lumii. Sunt fiinta tuturor confuziilor si a tuturor oboselilor, dar si a tuturor reveriilor si discretiilor posibile. Nu mint, pentru ca eu insumi nu deosebesc granita dintre un adevar si un neadevar, permanent atenta ca lumile mele interioare sa nu fie divulgate, asaltate, atacate.
Se pare ca opun rezistenta unui cuceritor venit dintr-o directie neasteptata, dar, în realitate, imi este frica de ceea ce nu cunosc. Ma pot culpabiliza zi de zi, asteptand in realitate complimente si certitudini ca inca mai sunt iubita si dorita. Din punct de vedere sentimental, ma zbat intre teama de pacat si teama de a fi parasita, motiv pentru care dragostea tinde sa fie mereu o noutate fascinanta pentru mine.
Acest aer de puritate, starea de nostalgie si miracolul de a fi foarte femeie sunt, pentru un adevarat cunoscator de oameni si, mai ales, pentru barbatul care stie sa descopere cu adevarat o femeie, atu-urile cuplului intim fuzionat intr-o iubire deopotriva terna si mistica, datorita careia fuziunea amoroasa poate dura la infinit sau ma va poate ajuta sa transcend limitele simpliste, aflandu-ma in ipostaza de A FI...cineva.

Listenin` to myself!

Ma simt intr-o stare in a-mi face deciziile pozitive privindu-mi putin sceptica viitorul in special cand realizez cat de departe am ajuns in momentul de fata. Prietenul la nevoie se cunoaste? Ce nevoie? Nevoia lui de a lua ceva de la, de pe tine? Cam DA! Pentru ca azi trebuia sa primesc o veste cu efect eliberator exact de la un astfel de prieten. Poate nici nu speram o asemenea surpriza, dar ma simt mult mai bine acum, dupa cele auzite. A trebuit sa mi se ofere o solutie salvatoare sau mai bine spus mi-a alungat o teama de pe suflet, pentru ca incepusem sa ma simt nesigura in lupta cu problemele. Noroc de el ca apare exact cand aveam nevoie de o alinare!
Nu trebuie sa mai gandesc prea mult atunci cand mi se ofera o sansa exceptionala, pentru ca daca incep sa-mi pun intrebari prea multe (daca e bine, daca e pentru mine, ce va aduce?) e posibil sa apara altul mai rapid care sa valorifice ocazia in succes, dar nu pentru mine. Nu ma intreaba nimeni daca sunt pregatita sa o primesc, ci cade plocon la poarta si numai de mine depinde cum stiu sa profit de ea, deci sunt pe faza, fara sa imi pun atatea intrebari.
Sunt inca puternica atasata de un eveniment din trecut care mi se pare esential pentru mine, chiar daca nu imi face bine sa stau blocata in acele vremuri. Nu pot trai la nesfarsit din amintiri, a venit vremea sa ma debarasez de acele detalii de odinioara care mi s-au agatat de suflet ca o obsesie. Trebuie sa iert, sa uit, sa sterg din memorie, sa trec mai departe, pentru ca prezentul are mai multe de oferit decat toate amintirile bune sau rele de demult. Poate abia acum, dupa luni sau ani de zile, reusesc sa repar o problema veche.
Piedica pe care mi-o pun inamicii azi in cale are efecte periculoase, cu riscul de a strica tot ceea ce am cladit cu atatea eforturi. Intentiile lor nu sunt deloc pozitive, cauza? Sa ma deruteze, (cu totii suntem asi la teorie si ne dam cu parerea, chiar daca e sau nu ceruta), sa ma determine sa gresesc? Poate asa voi calca singura stramb si voi declansa dezastrul, dar daca nu ma las influentata de zvonuri cu tenta negativa, cu siguranta depasesc impasul fara urmari. Totul e sa nu cad in plasa celor care vor sa ma vada infranta. Criza e prin preajma...
Veselie, intra in casa mea! Este o zi perfecta pentru a profita de orice motiv de bucurie, pentru ca o atmosfera de divertisment ar alunga toate problemele saptamanii.
Nervii s-au acumulat in mediul in care ma aflu si sunt gata sa dau in clocot. Oricat de intelegatoare as fi, de data aceasta chiar nu pot trece cu vederea un detaliu care nu-mi convine, si ma voi ridica contra parerilor celor din jur. Conflictele se incing de la orice, dar eu fac ca o opinie separata sa fie opusa tuturor. Mai bine, totusi ma retrag din acest razboi si astept momentul in care se vor aplana tensiunile si voi fi ascultata. La nervi, nimeni nu e dispus sa respecte parerile de alaturi.

Stralucesc si atrag atentia asupra mea prin atitudine, aspect si personalitate.
Ma gandesc ca am multe de facut, dar nu inca, nu detin forta de a porni acum. Consider ca e mai bine sa astept, sa vina o zi de luni....pentru ca un final de saptamana nu prea imi surade pentru a da startul unei actiuni, lenea-i la comanda. E simplu de prevazut ce as face daca nu astept momentul oportun, e ca si cum as porni cu o pauza, iar eu fiind genul de persoana care isi doreste ca ceva, odata inceput, sa mearga ca uns. Mai am cateva zile la dispozitie pentru a ma gandi asupra directiei optime de mers, dar nu las acest ragaz sa treaca degeaba. Analizez, caut solutii, ma informez.
Gandul imi zboara spre alte meleaguri de care sunt puternic atasata sentimental, as vrea sa evadez. Sunt in stare sa ma urc in masina si sa plec direct acolo, sau pana unde mi se termina energia de nou, o simpla trecere prin acel loc ar avea efecte miraculoase asupra tonusului meu.
Simt nevoia sa spun si altora despre planurile mele cele mai importante de viitor, pentru ca sunt mai nesigura din fire si imi doresc sa vad reactia celor care ma asculta. Daca voi vedea in ochii lor entuziasm, aprobare si optimism, voi avea curajul sa pun in aplicare toate aceste planuri, dar trebuie sa am grija cum le expun pe cele mai importante. Ca sa am din partea lor un feed-back entuziast, trebuie sa pun mai mult patos in descriere! Daca nesiguranta isi baga coada, nimeni nu va avea incredere...nici macar eu.
Remember...all I am offering is the truth, nothing more...

I want the best, the best or nothing!!!!

Ceea ce ar fi trebuit sa fie un ajutor binefacator, se dovedeste a fi mai degraba o povara pentru mine, deoarece cei care se ofera azi sa contribuie cu ceva la problemele mele, mai mult strica, nu, glumesc, chiar imi place si le multumesc, desigur. Mai bine, nu cred ca...m-as descurca singura. De multe ori, ideile altora sunt complet diferite fata de ale mele incat nu stiu ce sa fac: sa le accept sau sa refuz din start orice sprijin?
As vrea sa plec unde vad cu ochii, pentru ca am nevoie de o iesire undeva, departe de toate, ca de aer! Cum se va ivi o ocazie de a ma plimba, accept imediat, pentru ca imi doresc sa ma detasez de toate si unde ar fi mai potrivit decat in alt decor decat cel cu care sunt obisnuita. Au venit vesti de departe care ma bucura foarte mult, pentru ca se aduc la cunostiinta noutati, schimbari si noi inceputuri de la cei dragi.
Cand vine vorba de dovezi, e greu sa fie toate juste sau impartiale, pentru ca unii apeleaza si la marturii de ordin emotional, eu nu. Judecatile de valoare cele mai corecte sunt cele care tin cont de argumentele rationale, logice, obiective, si nicidecum de starile de moment ale sufletului, ca atare daca as fi obligata sa iau azi o decizie, o fac numai in urma unei analize detasate de orice impulsuri emotionale. Sunt persoana cea mai potrivita sa extraga concluzii la rece, fara influente din afara.
Familia este locul celor mai sensibile evenimente, dar ceea ce aflu azi de la rude tine mai mult de trecut. Retraiesc cu aceeasi intensitate un moment de demult care are inca o influenta puternica asupra mea, abia acum ajuns la urechile mele.
Discern varianta optima! Nu ma simt umilita, dar asta e lumea in care traiesc! Totul depinde de starea de spirit in care ma aflu in acest moment. Daca as fi intr-o pasa sensibila, in care orice afront m-ar afecta, ar fi foarte normal sa fac prea mult caz pentru...nimic. Mai bine tratez totul cu un dram de ironie si umor, pentru ca nu merita sa pun la suflet!
"Alege odata!" Deseori imi spun....
Nu pot combina si utilul si placutul dintr-un foc? Ca atare azi trebuie sa fac alegeri numai dupa considerente pragmatice. Va veni oare ziua cand ceea ce spune inima va fi mai important decat ceea ce transmite creierul? Dar de data aceasta e mai bine sa las logica si ratiunea sa discearna ce e mai bine pentru mine.
Preiau initiativa in mintea mea unde ma tergiversez prea mult. Creativitatea ma face sa vin cu solutii originale, cu idei noi, cu lucruri nemaifacute, ce ma scot sigur din banal si ajutandu-ma sa capat alt tonus. Greu va fi sa-i conving pe ceilalti ca merita, dar le dau exemplul personal ca schimbarea e benefica.
Trebuie sa fiu foarte atenta la propriile decizii. Love....you got to lose again! :D

Acum am sentimentul ca....

"Anyone who keeps the ability to see beauty never grows old."
(Franz Kafka)

Azi, 10.10.2010. Am o obsesie,imi place sa numar si secundele,sa mai descopar ce pot face intr-o secunda...mi se pare ceva fascinant,sunt o fixista, dar totodata si idealista.
Discutiile pe care le voi avea vor fi enervante, stresante sau pur si simplu degeaba.
Cred ca unul dintre cele mai triste aspecte la care se ajunge este ca ne putem lasa manipulati foarte usor chiar prin obiectul dorintelor noastre.
Fuga nu e o rezolvare, nu e condamnare la nefericire permanenta. Asta exista, si e tot o alegere.

Aleg în fiecare secunda sa fac sau sa nu fac ceva.

Aleg sa ma trezesc cu zâmbetul pe buze sau cu fata la cearsaf.

Aleg sa mananc cereale cu iaurt sau o cola si-un kebap.

Aleg sa fiu fericita, sau sa sufar, chiar daca o fac inconstient, fiindca undeva în trecut am suferit al naibii de tare si de mult, si am învatat de prea mica ca suferinta e un trai, o existenta pe care o împarti cu ceilalti. Pe naiba!!!! Pacatoase sfaturi ca ”n-o sa ajungi niciunde, oamenii sunt rai, viata e grea!!”
Daca eu am suferit nu înseamna ca si ceilalti trebuie sa sufere. Nu iti mai rapi identitatea, personalitatea, speranta, visul!!!
Se zice ca visul muta muntii din loc. Si asa este, mie mi-a dat putere sa ma ridic din pat, mi-a dat putere sa aleg obiceiuri sanatoase, creative, mi-a dat putere sa zâmbesc, mi-a dat putere sa merg înainte. Visul mi-a dat o viata!

Nu uita: "Tu esti doar o miscare neregulata prin lumea viselor pe care mi-am creat-o si in care traiesc!"