Libertatea launtrica nu mi-o poate lua nimeni, nu se pierde niciodata, oricat de mult s-ar stradui ceilalti sa ma aduca, cica pe “drumul cel bun”. Toata lumea asteapta ceva de la mine, dar si viata asteapta de la mine sa fiu eu insumi si parca e cel mai greu lucru de realizat, nu-i asa? Mi se intampla sa nu mai stiu cine sunt vs. de cine ar trebui sa fiu! Ciudat, totul incepe sa ia o intorsatura mai mult sau mai putin agreabila.
Stiai ca persoana este intotdeauna mai mult decat comportamentul sau ca tu esti mai mult decat comportamentul tau. Stiai? Retine atunci. Esti mai mult decat depresia si suferinta ta. Ma intreb deseori, ce traiesc mai bine din mine? Partea buna sau partea rea? Nu ma pot uita in ochii care nu ma vad. Daca nici in ochii mei nu ma vad, cum voi putea vedea in ochii lui? E imposibil, voi culege numai dezamagiri pe drumul acesta.
Schimbarile mici duc la schimbari mari. Cum vreau sa arate viata mea? Ce fac azi, maine, in fiecare zi, ca viata mea sa arate asa cum imi doresc si visez, sa continui sa visez cu ochii deschisi?
Mda...daca eu singura nu ma pot face sa visez, nimeni, vreodata n-o sa ma faca sa urlu de fericire.
Oare e bine ca am acest asa-zis defect? Sinceritatea radicala. Eu nu pozez, ma arat asa cum sunt de la prima intalnire, poate de asta se si lipesc oamenii de mine. Nu arat ca ceilalti, inchisi, precauti, calculati, moderati, rigizi, eu sunt viata, tornada, vin, plec, fara sa te intreb. Ceilalti ma cauta. De ce? Fiindca indraznesc sa fac ce simt, fara sa-mi pese de ce zic ceilalti. Cunosc persoane care se intreaba mereu, ce-si imagineaza ceilalti despre ei, cand ceilalti nu fac decat sa te priveasca ca sa inteleaga ce gandesti tu despre ei. Nu-ntelegi ca nimanui nu-i pasa decat de el insusi? Oamenii traiesc dupa principiul placerii. Actioneaza ca sa traiasca placerea sau sa evite neplacerea. Atat. Ma intreb, cu ce te-ar ajuta sa stii ce gandesc ceilalti despre tine? Eu nu ma trezesc niciodata cu intrebarea asta dimineata. Putin imi pasa..
Sunt oameni ce-ti "fura" energia. Chiar si langa oameni calzi, iubitori, frumosi, plini de viata, dar totusi nu sta sau acopera-te ori mentine un zid in care sa poti sa treci numai tu limita, doara fiecare gandeste pentru el insusi, nu? Decat sa fii secatuit de energie si sa-ti transmita starea negativa caci degeaba sunt ei numai un zambet si un raset, ajungi sa te plafonezi in rutina si in a vedea in altii ceea ce ai putea fii tu. E mult mai placut sa fii tu insuti, decat sa fii cum trebuie.
Lasandu-mi imaginatia sa zboare si abilitatile sa mearga, pot invata multe despre mine si orice m-a limitat pana in clipa de acum...Scriu ceea ce imi vine in minte si ori prelucrez acum ori mai tarziu ca sa ii dau sens acestei zile, care am ales-o sa fie mai speciala decat cea de maine, deoarece e prezentul si putin imi pasa de viitor, iar maine voi face la fel, pana la urma urmei fiecare zi e speciala ca o traiesti azi, chiar daca azi a fost ieri si maine va fii azi. Hmmm...astept putin pana consider ca totul e pus intr-o lumina mai buna, mai practica, adica o mai gandesc si a doua oara, prea multa spontaneitate strica. Pot fii oare surprinsa de o simpla si noua diferenta in mine?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu