
Stiu ca zilnic sunt in fata unui nou inceput care ma entuziasmeaza la maximum, dar tocmai pentru ca imi place atat de mult ceea ce apare, scap din vedere o serie de aspecte care vor conta la reusita acestui drum. Neglijenta, superficialitatea, tendinta de a lua totul in gluma pot strica urmarile bune ale acestui nou inceput, deci concentrare, la ce am de facut. O atitudine infantila, in care sa cred ca tot ce zboara se mananca, nu e in beneficiul acestei noi actiuni si pot rata daca sunt atat de aiurita. So, wake up Adelina!
Se aude despre mine in medii la care nici nu speram vreodata sa acced. Oamenii din jurul meu pun mare pret pe parerile mele, considerand ca sunt omul cel mai bine pregatit, iar actiunile la care imi aduc direct contributia ajung la un nivel de care sunt mandra. Pot iesi in evidenta printr-o reusita de proportii, care ma poate lansa si mai sus in ierarhie. Vestea ca sunt o buna specialista se raspandeste repede datorita acestui moment de glorie.
Uneori nu sunt genul sa fiu atat de impulsiva si de nervoasa, dar ceva ma scoate foarte tare din sarite daca am o asemenea reactie. Noroc ca, de felul meu, sunt calma si toleranta, si reusesc sa ma linistesc repede, pentru ca furtunile pe care le declansez sunt ca cele dintr-un pahar de apa si-n plus nu are rost sa ma consum pentru orice nimic, pentru orice persoana proasta. Nu are rost sa pun la suflet surprizele neplacute care se ivesc azi de unde nici nu ma astept, pentru ca orice eveniment picat din senin in calea mea se va clarifica repede si maine nici nu va mai conta. Trec peste ceea ce imi irita momentele.
Chiar daca imi place sa ies in evidenta si sa ma folosesc de superioritate in anumite situatii, trebuie sa analizez cu cine imi permit sa fac pe desteapta, pentru ca nu toti vor tolera autoritatea cu care le vorbesc. In unele situatii, a fi dur si a lua masuri nu strica, pentru ca le retez unora cheful de a face ceva incorect, dar cei care nu au gresit cu nimic si sunt luati in colimator cu agresivitate ar putea suferi de pe urma atitudinii mele. Cantaresc cu atentie cu cine merita sa fiu severa, pentru ca am in preajma si oameni slabi care vor claca la primul afront.
Ma gandesc, cand eram genul de persoana care punea la suflet foarte usor un repros sau un atac dur, dar uit ca si eu faceam la fel in anumite circumstante. Nu iertam nicio eroare, oricat de mica ar fi fost, si luam masuri severe cu cei pe care-i gaseseam vinovati de tot felul de fleacuri. Deoarece, punand totul la suflet, fiind atat de dur atacata, credeam ca e bine si totusi orice fac, orice spun, o fac cu masura! Daca acum cineva intoarce foaia si imi raspunde cu aceeasi moneda, nu sufar profund, chiar daca nu inteleg ce am facut ca sa merit asemenea tratament. Nu e rautate, nici razbunare, e doar o lectie pentru a mi se arata ce efecte au uneori criticile mele. Imi plac astfel de divergente!
Iubirea e cel mai dulce balsam al oricarei zile, pentru ca nu mai conteaza ce se intampla pe alte planuri ale vietii mele daca inima mea este plina de emotii pozitive. Tot ce simt e la apogeu, emotiile dau in clocot. Pot fii indragostita de un loc, de o stare de lucruri sau de o persoana, nu are importanta, pentru ca investesc aceeasi pasiune in ceea ce imi place atat de mult. Ma simt rasfatata de tot ceea ce este in inima mea si gasesc peste tot un detaliu cat de mic care sa ma incante la maximum.
Dorul ma duce cu gandul la evenimente placute din trecut, spre una din perioadele in care m-am simtit cea mai fericita. De acolo, din alte vremuri, apare la lumina un detaliu care are sanse sa renasca la fel de intens ca atunci, si ma intorc, cumva, in acele timpuri. Scot de la naftalina o amintire frumoasa sau ma intalnesc cu o persoana de care ma leaga emotii puternice, momente de care nu am parte in fiecare zi. Tocmai datorita relatiei speciale cu trecutul, dar si datorita raritatii acestor momente, totul este emotionant.
Starea mea emotionala, ce e cu ea? Nu o pot lasa sa ajunga intr-un punct critic, fiind coplesita de griji si temeri ciudate, de parca as presimti ca urmeaza sa se intample ceva neplacut. Nici nu vreau sa ma gandesc ca nu pot dormi noaptea din cauza gandurilor negre si, in astfel de situatii, pana la o depresie nu mai e decat un pas. Am nevoie de o veste buna, de o sustinere sincera sau doar de o garantie ca totul va fii bine, pentru a-mi abate gandul de la aceste probleme. Slabiciunile si limitele proprii ies la iveala si ma fac sa-mi pierd increderea in mine. De aceea deseori e greu, iar uneori merita!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu